În contextul expoziției DIPLOMA și a selecției 5 PENTRU ARTE, segmentul dedicat lucrărilor de arhitectură este mereu o provocare atât pentru autori cât și pentru privitori. În comparație cu lucrările de arte vizuale, unde lucrarea finită este accesibilă în totalitate și relația cu privitorul este autentică și necenzurată, prezentarea unui proiect de arhitectură, utilizând un limbaj grafic limitat, trebuie să înlocuiască experiența spațială individuală a privitorului și să sintetizeze toate elementele care au definit și au dirijat întregul demers, aspect cu un rol decisiv în realizarea unei lucrări de diplomă de arhitectură.
Arhitectura în concepția cotidiană este rareori percepută ca un demers, un act de observație, de cercetare și de analiză, care prin procesul de creație să aibă ca finalitate un proiect arhitectural. Dar poate și mai rar ne raportăm la un proiect de arhitectură ca fiind scopul final al întregului studiu, fără să existe promisiunea realizării fizice, creația existând doar în limitele constrângerilor grafice sau volumetrice a unei machete. Arhitectura înseamnă pentru noi toți în primul rând spațiul construit, o rezolvare creativă, estetică și pragmatică a cerințelor noastre individuale și comunitare, definite prin temele de proiectare formulate de studii și echipe multidisciplinare. Lucrarea de diplomă este totuși o excepție, pentru că în viața majorității arhitecților este singurul proiect unde tema de cercetare și de proiectare, inclusiv situl, este ales și definit tot de autor. O componentă aparent secundară la prima vedere, dar care prin alegerile făcute și deciziile luate ne dezvăluie o latură mai puțin vizibilă a fiecărui arhitect, antrenat să răspundă la niște cerințe de temă independente de ei.
Selecția de față prezintă 5 proiecte, care se remarcă prin identificarea și adresarea problemelor unor comunități mai mult sau mai puțin vizibile, prezentând propriile soluții de rezolvare și în același timp deschizând un dialog interdisciplinar, care cu siguranță merită continuat.
DESPRE
ATTILA KIM
Attila KIM este un arhitect cu o experiență vastă în proiectare de clădiri rezidențiale și culturale, restaurări și este unul dintre cei mai cunoscuți arhitecți din România pentru arhitectură de expoziții de artă și design. A studiat arhitectură la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca și a avut burse de studii în Slovacia, Statele Unite ale Americii și Olanda. După obținerea diplomei de arhitect, a continuat cu studii de masterat în domeniul reabilitării patrimoniului construit, în cadrul Universităţii Babeș Bolyai din Cluj Napoca și cu studii doctorale (DLA) în cadul Universităţii de Artă Moholy Nagy, Budapesta, Ungaria, urmate de perioada de cercetare ca bursier New Europe College din București. Performanțele profesionale au fost recunoscute prin premii ale Bienalei de Arhitectură București (opt premii și șase nominalizări la ediţiile 2006, 2008, 2010, 2014, 2018), este câștigător a cinci premii și șapte nominalizări în cadrul Premiilor Ordinului Arhitectilor Transilvania - BATRA (editiile 2007, 2009, 2013, 2015, 2017); a fost nominalizat de trei ori pentru premiul de arhitectură contemporană al Uniunii Europene - premiul Mies van der Rohe la edițiile 2009, 2011 și 2017 și nominalizat pentru premiul de arhitectură contemporană Iacov Chernikhov, Moscova. Attila KIM a fost distins de Aspen Institute Romania pentru contribuția adusă patrimoniului cultural cu Arts and Society Leadership Award 2016. Tot din 2016, acesta este comisarul României la Bienala de la Veneția.
Cisternă Urbană este o lucrare de cercetare și creație arhitecturală, care studiază circumstanțele de viață ale unei comunități și culturi străine pentru mulți dintre noi, ilustrând totodată foarte bine modul în care tema de proiectare se naște din analiza contextului politic și social complex, puternic influențat de condițiile climatice specifice ale zonei geografice. Tema aleasă, cum este și titlul lucrării, are conotații aproape simbolice, adresează o problemă reală din Orientul Mijlociu: accesul la apă ca resursă indispensabilă pentru supraviețuire și liant al comunităților locale. Amman, capitala Iordaniei, o țară care a devenit un loc de refugiu al victimelor războaielor din regiune, duce o luptă continuă pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a unei populații în creștere permanentă. Cisterna Urbană, amplasată într-o zonă centrală al orașului, devine un simbol al unității comunitare, care nu numai adună, filtrează și stochează apa pluvială, ci devine un loc public de întâlnire și interacțiune socială. Mesajul puternic pe care îl putem descoperi în această lucrare depășește limitele acestui proiect de arhitectură, și asemănător unei narațiuni, ne inspiră și ne demonstrează puterea simbolică a arhitecturii.
Galerie
BIO AUTOR
ANAMARIA-CRISTINA PREOTESOIU
Anamaria este absolventă a Facultății de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Cu ajutorul propriei viziuni, ea dorește să ofere semnificație și formă lumii materializând totul într-o compunere de arhitectură. Lucrarea de diplomă este realizată sub coordonarea șef lucr. dr. arh. Ana Maria Goilav. ________________________________________________________________________ "Iordania este cunoscută pentru resursele sale reduse de apă. De-a lungul ultimelor decade, problema s-a accentuat ca urmare a creșterii naturale a populației, migrației de la rural la urban, cât și a influxului major de populație, ca răspuns la crizele economice și politice din Orientul Mijlociu. Apa în oraș este raționalizată, aceasta fiind livrată rar și stocată în tancuri pe acoperișurile clădirilor. Situat în vecinătatea relicvelor romane, precum și a celei mai vechi moschei din oraș, Grand Husseini, amplasamentul prezintă o însușire pe drept atribuită de reprezentare vizuală în cadrul Centrului Vechi al orașului. Tema presupune închipuirea unei funcțiuni mixte, de locuire și de spațiu public urban, generate în prezența apei ca resursă necesară în contextul actual al Ammanului. Colectarea apei și dezpozitarea sa într-o cisternă, ce deservește comunitatea locală, devin astfel elemente integrate în proiectul de arhitectură."
Proiectul Marei Catargiu adresează fenomenul transformării aproape organice a cartierelor de blocuri construite în deceniile comunismului, o moștenire urbanistică și arhitecturală definitorie tuturor orașelor din România. O temă de gândire, de dezbatere și de analiză, apărută tot organic din cauza lipsei unei strategii de integrare și de dezvoltare urbană, semnalată din ce în ce mai des în ultimii ani, devenită vizibilă și din ce în ce mai greu de ignorat din cauza soluțiilor de rezolvare improvizate, deseori deranjante și disonante. Dar care ar fi atunci mersul firesc al lucrurilor? Care este momentul în care se formulează o temă de proiectare pentru arhitecți și urbaniști? Responsabilitatea cui este definirea temei? Oare apariția organică a temei este un semnal de alarmă, sau mai avem cum să prevenim o dezvoltare nedorită? Întrebările acestea și multe altele asemănătoare își găsesc răspunsurile într-o rețea de colaborare interdisciplinară, care depășește atribuțiile unui arhitect, dar care este foarte bine exemplificată la nivel micro prin intermediul proiectului A-ți face cuib în București. Având ca punct de plecare niște studii de caz individuale, studiul punctează de la celula arhitecturală la ansamblul urbanistic pașii care conduc nu numai la formarea unei teme de proiectare prin observare atentă și analiză interdisciplinară, dar și evoluția unei posibile soluții arhitecturale. Un exemplu de lucrare de diplomă de arhitectură, care pe lângă tema abordată, totodată ne atrage atenția și asupra unei alte lipsuri: a laboratorului de cercetare urbanistică și arhitecturală, o punte esențială în această rețea interdisciplinară.
Galerie
BIO AUTOR
MARA CATARGIU
Absolventă a facultății de arhitectură din cadrul UCLouvain, Bruxelles, unde a ajuns printr-o bursă Erasmus, luând ulterior decizia de a rămâne permanent. Pasionată de patrimoniu și arhitectura vernaculară, Mara ajută la cunoașterea și păstrarea acestora, în locurile din care aparține, mai exact, în spațiul dobrogean. A realizat lucrarea de diplomă cu sprijinul coordonatorilor Ștefan Ghenciulescu, Cécile Chanvillard, Christine Fontaine, Jean-Jacques Jungers, Gérald Ledent. _____________________________________________________________________ "Proiectul a luat naștere din experiența locuirii în blocurile socialiste din România, mai exact, în cele din București. Subiectul este centrat pe tema bricolajului prezent în acest mediu al blocurilor, unde narațiunea se construiește plecând de la experiențele diferitelor generații care le locuiesc. Aceste intervenții ce au rolul de instalare în cadrul unui spațiu, relevă nevoile specifice ale locatarilor, semne ce pot fi interpretate de către arhitect pentru îmbunătățirea spațiului locuit. Astfel, proiectul oferă un nou strat ce poate susține această practică a bricolajului, fără a elimina baza existentă. Acesta vine ca o alternativă arhitecturală a izolării termice, urmărind implicarea locatarilor în procesul de activare a spațiilor aflate în proprietate comună. În acest mod, este introdusă mixitate la nivelul blocului și se poate produce o coagulare la nivelul comunității."
În ultimele decenii am asistat la un fenomen trist în ceea ce privește contracția și în unele cazuri extreme, chiar stingerea unor comunități rurale sau urbane. Transformările politice și economice, dublate de lipsa unor alternative sau strategii de tranzit au afectat în mare măsură funcționarea și dezvoltarea acestor comunități, ducând la scăderea populației din cauza emigrării masive. Corabia este unul dintre aceste cazuri, iar lucrarea Vilegiatură lacustră a Alinei Marinescu oferă un punct de sprijin în repornirea turismului și implicit a economiei locale. Tema aleasă, asemănător cu lucrările precedente, are putere de exemplu în ceea ce privește abordarea rezolvării problemelor macro ale unei comunități locale, prin crearea unor intervenții punctuale, folosind resursele locale și evidențiind potențialul ascuns în acestea, deseori greu de observat din interior. Atractivitatea și fezabilitatea soluției arhitecturale devin elemente majore în modul în care o asemenea propunere poate deveni o referință reală în felul în care adresăm resuscitarea economiilor locale, a păstrării tradițiilor, a folosirii resurselor și implicit a construirii unei identități locale, toate acestea definind un alt subiect de analizat într-un context de planificare strategică. // Sabina despre proiectul ei de diplomă: "Proiectul propune o dispersie de arhetipuri din cultul mozaic canalizându-se mai mult pe semnificația tabernacolului, adică a cortului evreiesc. Cort care impune vizitatorilor descoperirea și parcurgerea acestuia pentru a lua parte la acest memorial. Propunerea de memorial este motivată de situația actuală a ultimilor supraviețuitori ai Holocaustului care se sting din viață anual. Acest memorialul ar reprezenta o atenționare a trecutului, o amintire care trebuie să rămână vie în mentalul colectiv și în mintea generațiilor viitoare. Impactul descoperirii cimitirului evreiesc de la marginea orașului Rădăuți a declanșat demersurile pentru crearea acestui proiect. Obiectivul era unul clar, păstrarea memoriei locale. Ca loc memorial a fost aleasă Vama Siret care leagă cele două Bucovine și care, prin instrumente de lucru, ar putea contura un fir narativ zionist și israelit."
Galerie
BIO AUTOR
ALINA-ALEXANDRA MARINESCU
Absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Alexandra și-a descoperit interesul pentru o arhitectură adaptată specificului locului sub sfera sustenabilității, atât prin stagiile de practică în birouri de arhitectură din Łódź-Polonia și Barcelona-Spania, cât și prin participarea la workshop-uri în Elveția și Spania. Lucrarea de diplomă este realizată sub coordonarea șef lucrări dr. arh. Cristina Constantin, șef lucrări dr. arh. Cosmin Pavel; Ing. Mădălin Coman. ___________________________________________________________________ "Proiectul presupune concentrarea unui răspuns punctual la problematica actuală de contracție a orașului Corabia. În același timp, el răspunde celorlalte nevoi identificate ale orașului: reconectarea cu ecosistemul acvatic - prin eliminarea percepției de barieră a frontului la apă care trebuie redescoperit pentru valențele sale simbolice și totodată prin susținerea circuitului turistic existent, prin conturarea unui spațiu complementar – un cadru de experimentare a arhitecturii lacustre, oferind o experiență identitară individului. Ca ipostază de intervenție, ansamblul s-a raportat la cele două zone ale sitului – apă și uscat, într-un sens specific, oferind două experiențe diferite ale spațiului. Astfel, prin modul de dispunere în linie și prin percepția de elansare a construcțiilor lacustre, respectiv în jurul curților interioare și prin imaginea tectonică a clădirilor de pe uscat, ansamblul îndeamnă fie spre o experiență turistică individuală, fie spre una comunitară."
Punctul de pornire a studiului Sabinei Sbiera este o realizare dureroasă la nivel individual, care de fapt descrie o realitate generalizată a societății în care trăim. Această lucrare de diplomă subliniază importanța cunoașterii trecutului comunității locale, prin care evenimentele dramatice ale istoriei, deseori însușite mecanic și percepute abstract, aparent fără nicio legătură cu lumea noastră izolată, devin izbitor de reale prin asocierea lor cu un loc familiar și apropiat de noi. Recunoașterea și asumarea acestei carențe de cunoaștere este primul pas în eliminarea obstacolului care ne alterează înțelegerea mediului social și cultural mai extins. Proiectul prezintă un memorial al reamintirii istoriei comunității evreiești din Bucovina, prin definirea unui traseu de cunoaștere, înțelegere, învățare și introspecție, individual parcurs de autor și care, punctat de elemente simbolice din cultul mozaic, devine un ghid pentru noi, vizitatorii imaginari, privitorii proiectului de diplomă.
Galerie
BIO AUTOR
SABINA SBIERA
Sabina provine dintr-un orășel micuț din Sud-Estul Bucovinei. A studiat matematică-informatică intensiv la Colegiul Național “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, acum fiind absolventă a Facultății de Arhitectură din București. Lucrarea de diplomă este realizată sub coordonarea șef lucr. dr. arh. Cosmin Pavel și șef lucr. dr. arh. Cristina Constantin. _______________________________________________________________________ "Proiectul propune o dispersie de arhetipuri din cultul mozaic canalizându-se mai mult pe semnificația tabernacolului, adică a cortului evreiesc. Cort care impune vizitatorilor descoperirea și parcurgerea acestuia pentru a lua parte la acest memorial. Propunerea de memorial este motivată de situația actuală a ultimilor supraviețuitori ai Holocaustului care se sting din viață anual. Acest memorialul ar reprezenta o atenționare a trecutului, o amintire care trebuie să rămână vie în mentalul colectiv și în mintea generațiilor viitoare. Impactul descoperirii cimitirului evreiesc de la marginea orașului Rădăuți a declanșat demersurile pentru crearea acestui proiect. Obiectivul era unul clar, păstrarea memoriei locale. Ca loc memorial a fost aleasă Vama Siret care leagă cele două Bucovine și care, prin instrumente de lucru, ar putea contura un fir narativ zionist și israelit."
Promenada "La Ziduri" din Iași, propus pe situl fostului cimitir evreiesc, ancorează puternic memoria locului în viața cotidiană urbană, prin realizarea sub un singur acoperiș liniar a unei suite de spații comunitare și culturale, care comemorează istoria comunității evreiești. Gestul arhitectural are conotații simbolice, fiind un zid urban, care se dematerializează în forma unei colonade permeabile monumentale, care permite accesul vizitatorilor în spațiile culturale înșiruite, destinate retrăirii simbolice ale evenimentelor din timpul Holocaustului. Simpla parcurgere a proiectului generează în noi sentimente puternice, încărcate de importanța cunoașterii și a responsabilității transmiterii istoriei. Față de proiectul anterior, unde atenția se îndreaptă spre procesul de descoperire individuală, acest proiect funcționează ca un catalizator, punând accentul pe interacțiunea comunitară, pe învățare, amintire și comemorare ajutată de artele dramatice, într-un cadru arhitectural simbolic, care evidențiază rolul experienței directe, trăită de fiecare, dar împărtășită și dezbătută în comunitate.
Galerie
BIO AUTOR
IULIANA DAMIR
Iuliana Damir este absolventă a Facultății de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și fostă studentă Erasmus în cadrul facultății ETSAB din Barcelona. Aceasta își petrece timpul construind povești prin intermediul arhitecturii și spunând povești prin intermediul artei. Lucrarea este realizată sub coordonarea prof. dr. arh. Dorin Ștefan; ing. Mădălin Coman. ______________________________________________________________________ "Promenada „La Ziduri” este un proiect ce are drept cuvinte cheie memoria, percepția și identitatea, în care se dorește explorarea unei arhitecturi ce poate comunica prin senzorial momente din istoria comunității evreiești din Iași. Proiectul trasează un model inovativ de spațiu prin crearea unei analogii și legături directe de interdependență între cele două funcțiuni ale clădirii, conceptul fiind de a realiza un muzeu ca un teatru și un teatru ca un muzeu. Muzeul ilustrează evenimentele petrecute în timpul Pogromului din 1941 de la Iași. Situl ales este terenul pe care a existat Vechiul Cimitir Evreiesc „La Zid” din Iași. Atât numele acestuia, cât și problemele tehnice prezente pe sit, alunecări de teren, au generat conceptul volumetric – crearea unei clădiri ca un zid de sprijin. În interior, spațiul este dominat de pavilioanele ce generează scenografia spațială. Astfel, muzeul devine un loc al experiențelor imersive, asemenea teatrului experimental."
Proiect cultural finantat de
By
