Colecția de diplomă este, pentru mulți dintre cei care studiază moda, mai cu seamă în universitățile din România, o primă și ultimă demonstrație de forță creativă și de curaj neîngrădite de rigorile sistemului. Asta pentru că industria de modă, spre deosebire de cele mai multe dintre cele creative, are o latură comercială atât de pronunțată încât doar cerea și oferta fac legea, și în care creativitatea trebuie să dea dovadă de flexibilitate în fața dorinței consumatorului.
Deși absolvirea unei secții de profil nu garantează integrarea în sistem, nici măcar în joburi adiacente profesiei de designer, cu atât mai puțin succesul sub un brand personal, designerul nu va mai regăsi decât printr-o improbabilă aliniere a astrelor libertatea pe care o are în dezvoltarea acelei colecții. De aceea, după mulți ani de atentă observare a tinerilor designeri români, criteriul pe care îl aplic cel mai des atunci când îmi aleg, cât se poate de subiectiv, colecțiile preferate tinde să fie cel al modului în care designerii aleg să interpreteze și să utilizeze această libertate.
Probabil că în 2020 a fost mai complicat pentru ei să-și conceapă și să-și traducă în realitate viziunile, mai ales în hățișul incertitudinii primelor luni ale pandemiei. Și este greu de crezut că nu și-au interogat măcar pentru o clipă utilitatea profesiilor alese în astfel de momente. Întreaga industrie a resimțit (ca multe altele) efectele unui dezastru la scară planetară, dar în cazul modei pauza prilejuită de contextul global a venit pe fondul unor îngrijorări mai vechi legate de obiceiurile de consum, lipsa de transparență și de etică a lanțurilor de producție, poluarea pe care o generează masiv și constant industria… iar semnul de întrebare pe care un fenomen precum pandemia l-a pus asupra necesității de a produce mereu noi și noi haine nu pare să dispară prea curând. Cât de relevante pot fi hainele când avem atât de multe haine?
În plus, moda trebuie să vorbească despre timpul său o dată la șase luni, și, cum zicea Miuccia Prada, designerii trebuie să vorbească prin intermediul hainelor, iar hainele trebuie să devină parte din viața purtătorului. În tăieturi, tipare, nuanțe și texturi privitorul, și cu atât mai mult purtătorul trebuie să descifreze un lucru care-i privește personal. Și apoi, să-și și dorească obiectul acela. Miza unei prime colecții pe care un designer o arată lumii devine astfel mult mai mare - pentru că acea colecție va fi referința inițială din care va curge parcursul său creativ ulterior.
Astfel de colecții tind să se grupeze, cel puțin în ultimii ani, în jurul unor teme ofertante și populare - așa cum există o tendință a studenților de a sonda apele încă neclare ale sustenabilității și circularității, există întotdeauna și o preocupare pentru sine, pentru memorie și pentru identitate, cu o fascinație uneori periculoasă și nu întotdeauna suficient de bine gestionată pentru alienarea individului și pentru tulburările mintale. La fel, ultimii ani au marcat și o preocupare firească, dată fiind dezbaterea la nivel global și local, pentru noțiunea de gen, și mai cu seamă pentru condiția femeii în prezent - dintotdeauna o temă predilectă a modei, care de altfel a reflectat fidel și a însoțit schimbările de norme și mentalități în acest sens. Multe dintre colecțiile de absolvire de anul acesta s-au îndreptat spre astfel de teme, iar cele alese aici nu fac excepție.
DESPRE
IOANA ULMEANU
Ioana Ulmeanu este editorul coordonator al revistei ELLE România și lucrează de mai bine de zece ani în presa glossy din România, documentând subiecte legate de modă, artă contemporană și probleme cu caracter social. Ioana este interesată de conexiunile dintre modă și schimbările mai largi care afectează societatea, de felul în care creativitatea și individualitatea se exprimă prin intermediul hainelor și de procesul prin care designerii ajung să traducă cele mai năstrușnice idei în produse purtabile, capabile să spună ceva despre purtător.
Pif Stephano inițiază un manifest împotriva misoginiei recurgând la un arsenal de haine și accesorii puternice, observabile, și transformă femeile care îi poartă hainele în panouri umblătoare, în purtătoare ale unor idei. E nevoie de curaj, de îndrăzneală și de o doză consistentă de asumare pentru a purta creațiile sale, iar popularitatea lor ca ținute de scenă ale unor celebrități le subliniază calitatea de a vorbi cu voce tare. Acest lucru îi poate îngusta designerului nișa de consumatoare, dar îl poate transforma în același timp într-un mesager, un sol ce livrează statement-uri eliberatoare, empowering despre ce înseamnă să fii femeie azi.
Galerie
BIO AUTOR
PIF STEPHANO
Activitatea profesională constantă a lui Pif Stephano s-a conturat prin prezența lucrărilor de modă în spațiul public național și internațional prin intermediul evenimentelor expoziționale. Astfel, prezentările de modă, concursurile de specialitate, târgurile de profil și prezența în revistele de modă au ajutat designerul în a-și crea universul creativ. Pif este absolvent al Facultății de Artă și Design, Universitatea din Timișoara. Lucrarea sa de disertație este realizată sub coordonarea prof. univ. dr. Andreea Palade Flondor.
Revendicarea și reinterpretarea lenjeriei intime feminine în outerwear nu este o noutate, iar explorarea pe care o propune Teodora Bodescu asupra acestei idei este una delicată, dar care capătă forță tocmai prin asumarea unor elemente profund erotizate și stereotipizate și transpunerea lor în veșminte care vorbesc mai degrabă despre asumarea propriului corp și despre intimitatea cu acesta decât despre împodobirea lui pentru a deveni subiectul atenției unui male gaze. Teodora ne forțează să răspundem unei întrebări esențiale care privește felul în care ne îmbrăcăm: cât o facem pentru noi și cât pentru alții, și, ca bonus, alteia: de ce vestimentația feminină este mai cu seamă judecată în astfel de termeni?
Galerie
BIO AUTOR
TEODORA BODESCU
Teodora a absolvit Colegiul Național de Artă "Octav Băncilă" din Iași și ulterior Facultatea de Arte Decorative și Design din cadrul Universității Naționale de Arte București. Lucrarea de disertației a Teodorei este realizată sub coordonarea lect. univ. dr. Răzvan Mihai Vasilescu.
Este posibil să continuăm să facem și să cumpărăm haine fără ca acestea să afecteze mediul? Este posibil să facem referințe la natură într-o colecție, aducând în felul acesta un plus naturii, fără să luăm, pur și simplu, doar inspirație de acolo? Anamaria Vișovan își pune problemele acestea într-o colecție care intersectează preocupări care vizează atât moda, cât și etica - de aici și atenția la materialele folosite și tendința de a recicla piese vestimentare uzate. Protestul împotriva consumerismului vine în colecția sa și prin imprimarea manuală a materialelor, dar și prin reciclarea elementelor de piele, mici gesturi pe care procesul de design de modă le va lua de acum înainte drept firești, pentru că industria însăși nu are alte opțiuni odată ajunsă la acest turning point.
Galerie
BIO AUTOR
ANAMARIA VIȘOVAN
Absolventă a Facultății de Arte și Design din Timișoara. Munca acesteia se bazează pe inovație în tiparul de modă, forme, volum care să surprindă subiecte precum sustenabilitatea, reciclarea și slow fashion. Lucrarea de licență este realizată sub coordonarea lect. asoc. dr. Corina Mutu.
Raluca Baciu a reflectat asupra funcției primare a hainelor în colecția sa, explorând relația care se stabilește între corp și haine, mesajele pe care acestea din urmă le transmit corpului prin formă, textură sau structura materialelor, dar și cele care pornesc dinspre aceleași veșminte spre privitor. Imprimeurile cu vechi fotografii de familie, un touch emoționant și încărcat de semnificații din partea designerului, capătă cu totul alte sensuri în felul în care sunt ele purtate, și o altă serie de semnificații pentru cel care vede doar hainele purtate. Astfel, soluția simplă de a conferi originalitate unor piese găsită de Raluca Baciu găsește multiple sensuri in the eye of the beholder, iar simplitatea, curățenia și fluiditatea liniilor nu face decât să întărească mesajul primar.
Galerie
BIO AUTOR
RALUCA BACIU
Tânără designer vestimentar, absolventă a Universității Naționale de Arte din București, secția Modă. Este pasionată să creeze concepte și schițe pe care ulterior să le transforme în colecții purtabile. Cel mai important premiu al ei a fost Premiul II la concursul Hecho en Europa din Madrid. Lucrarea de disertație a Ralucăi este realizată sub coordonarea prof. univ. dr. Ruxandra Popp.
De ce ar dori cineva să poarte piese care fac parte dintr-o colecție care explorează felul în care afectează creierul o afecțiune degenerativă atât de slab înțeleasă și de necruțătoare cum este Alzheimer? Poate pentru că respectiva colecție își imaginează subiectul înfricoșător într-un mod delicat, vorbind despre pierderea succesivă a memoriei și a altor elemente identitare folosind metafora unei case care se dezintegrează până ce ajunge la o formă geometrică banală. Andrei Dudău pare să fi intenționat să-și deconstruiască hainele într-o manieră similară, iar piesele rezultate sunt deopotrivă purtabile, dar și încărcate de subtilă emoție.
Galerie
BIO AUTOR
ANDREI DUDĂU
Absolvent al secției de modă din cadrul Universității de Arte din București și al Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București. A participat în mai multe expoziții în domeniu și a activat ca Designer Assistant pentru Ioana Ciolacu. Lucrarea de licență este realizată sub coordonarea lect. univ. dr. Sergiu Chihaia.
Proiect cultural finantat de
By
